 !Zunbetch.^In your face !!^Din: Toronto.
Postari: 902
|
|
Whiskey
-Dar, Dumnezeule, grăbeşte-te! am strigat tare, încălzită şi plictisită. Aranjatul Hannei dura deja prea mult. Mi-am scos fularul negru de la gât şi-am bătut nervos din picior – uram să aştept.
-Da, măi, gata, ieşi ea din baie, stingând becul. Părul buclat îi flutura puţin pe spate, ascunzându-i adevărata lungime.
Am deschis uşa şi-am coborât scările blocului, nu înainte săi zic un „Te aştept jos!” . Bill era afară, probabil şi el iritat de toată aşteptarea aceea idioată. I-am zărit maşina neagră şi-am fugit către ea, încercând să nu cad.
Decembrie sosise prea repede. Sau era doar imaginaţia mea. Dar venea Crăciunul – asta mă înveselea vizibil.
„Şi că te iubesc. Mult!!”
Bocancul alunecă pe gheaţa rece şi brusc m-am văzut atinsă de pământ. De ce?! Aş fi vrut ca acea frază să se şteargă brusc, să dispară, să ardă şi să se stingă că o ţigară nefumată.
-Eşti bine? veni Hanna fugind.
-Mda, cât se poate – mi-a amorţit popoul.
Îi scăpă un chicot drăgălaş, apoi îmi dădu mâna, ridicându-mă de pe jos.
Bill îşi fuma ţigara, cu geamul deschis şi cu căldura pornită. Zâmbi când ne văzu de după geam şi îşi aruncă băţul subţire dintre degete, închizând geamul.
-Bună, spuse Hanna veselă, trăgând după ea portiera din spate.
-Hei, ne salută pe amândouă, dădându-mi în plus un mic sărut.
Nu ştiam – sincer – dacă suntem iubiţi, sau dacă doar ne jucam şi noi aşa. Şi sinceră să fiu, nici nu vroiam să aflu. Nu mai aveam nevoie de obligaţii – aşa îmi era foarte bine.
-Şi? spuse Hanna, fluturând din gene.
-Şi... mergem în Leipzig. Avem ceva până acolo...
-Oh, e abia patru şi deja soarele dă să intre după blocuri.
-Oh tu, aia romantică, făcu Hanna o mutră dulce.
Am închis ochii, gândind cât de puerilă putea fi, dar am tăcut, rămânând aşa pentru câteva minute. Mâna lui rece o strânse pe a mea şi mă făcu să-l privesc. Îmi zâmbi dulce şi-mi şopti să mă culc înapoi dacă voiam.
-Nu dormeam... Nici n-aveam de gând.
-W ... o ...w, spuse Hanna, privind cabana mare ce se întindea în faţa noastră.
-Haideţi, mă împinse Bill de spate. Oh, Masha, am uitat să-ţi spun. E şi Tom aici – s-a întors de aseară.
L-am privit ciudat şi m-am uitat la Hanna, care mergea teleghidată pe lângă noi.
Muzica bubuia întrucât se auzea şi de afară, iar luminile păreau că aparţin unei discoteci – nicidecum a unei case obişnuite din Germania.
-Oh, uite cine vine!
M-am uitat atent în faţă, lăsându-l pe Bill să-mi cuprindă talia. Un tip înalt, îmbrăcat în haine de... rapper probabil, având doar un hanorac şi-o bandană pe cap, se apropia de noi.
-Bună, am zis încet, zâmbind într-un mod ciudat. Mă simţeam cam stânjenită – şi totuşi, de ce semnău aşa de tare?! Gemeni? Eu de ce nu ştiam?
-Bună rău, zise el râzând către fracsu.
-Băi! l-am văzut pe Bill privindu-l urât.
-Tom, întinse mâna.
-Masha, am zis făcându-i cu ochiul.
-Hanna, spuse ea, cu o sprânceană ridicată.
-Îmi pare bine, o ochi pe Hanna, poftindu-ne înauntru.
-Ce accent idiot ai, râse Bill de el, lăsându-l să se enerveze.
În casă, muzica era şi mai puternică, pe lângă sunete, plutind un val puternic de fum. I-am strâns mâna lui Bill, de frică să nu mă pierd.
-Şi, păpuşă, ce bei? O interogă el pe Hanna.
-Cum ai zis? îl privea cinic, abţinându-se sa nu-i râdă în faţă. Papuşă s-o strigi pe mă-ta, se strâmbă ea, punându-şi singură un pahar cu whiskey.
Tom mă făcu să râd, când se strâmbă pe la spatele ei, ceva ce semnă cu „ Cine-i nebuna asta?!”
-De ce cred că şi-a găsit naşul? îmi şopti Bill la ureche, rânjind.
-Ce căsoi are tipul, arătă Hanna către gazda petrecerii.
-Îhî, am aprobat-o eu, gustându-mi vodka.
-Perfect pentru astfel de petrceri! dădu Tom de două ori din sprâncenele lui groase.
-Dacă chiar crezi, că o tipă adevărată, care e dispusă pentru o relaţie, se poate găsi aici, eşti slab dezvoltat mintal.
-Cine-a zis asta? râse el puternic.
-Oh, tu, one night stand ce eşti, îşi dădu ochii peste cap.
Şi totuşi, îmi părea amuzant ce vorbeau ei.
-Trebuie să fii prost să te implici într-o relaţie! zise hotărât – şi-mi stătea pe limbă să-l aprob.
„Şi că te iubesc. Mult!!” – am dat paharul de vodka pe gât, lăsându-l pe Bill să mă privească mirat.
-Trebuie să fii prost să gândeşti ca tine. Oh Doamne, îmi pierd timpul, căscă ea teatral.
-Tine-ţi cuvintele pentru tine, păpuşă.
-Ţi-aş zice eu ce să faci cu păpuşa aceea a ta, mai luă o gură de whiskey, şi plecă către ringul de dans.
-Ohoho, râse Bill puternic, ridicându-mă după el. Dansezi?
Am dat din cap în semn că da, şi am înaintat cu el către ring.
-Spune-ţi-mi că de la whiskey i se trage! L-am auzit pe Tom în spate.
-Nu eşti chiar aşa de norocos! i-a făcut cu ochiul, lipindu-mă de trpul lui Bill.
_______________________________________
|
|
xD
