|
|
Deci, actual sunt la prietena caruia i-am trimis nextul din ficul meu =) iar ea l-a salvat pe PC^^ Asa ca m-am gandit ca ar fi bine sa il postez, cine stie cand mi se repara calculatorul (:
Cap 5.
Timpul se scurgea, fara sa ma gandesc, am alergat inspre usile balconului, deschizandu-le larg. Ca urmare a rugamintilor mele, Liam si Owen iesira din camera. Imi plimbam privirea prin gradina, dorindu-mi sa gasesc ceva care sa imi confirme lipsa de inspiratie a unui dobitoc, pentru farse. Spre fericirea mea, nu vazusem nimic neobisnuit. - Ai putea totusi sa intrii in balcon, asa cum ti-am spus sa faci. Atunci am realizat ca inca tineam telefonul la ureche, daca era o farsa, asa cum am presupus, de unde stia persoana respectiva ca ma oprisem in pragul balconului? - Uite, nu stiu cine esti, dar.. - Tu doar fa ce ti-am cerut, imi spuse pe un ton autoritar. Am inaintat doi pasi, ma simteam oarecum stanjenita, stiam ca port pijamaua cu vacute, pe care o primisesem cadou de ziua mea, anul trecut, de la Ethan. - Draguta pijama, mama ta nu stie ca ar trebuii sa iti cumpere lucruri potrivite pentru varsta ta? Sau ea inca te mai considera un copil? - Nu o am de la mama, am subliniat eu. - Deci, sa presupun ca ti-ai cumparat-o singura? - Nu, putin imi pasa ca tocmai ma rastisem la el. - Atunci? Se lasa liniste, nu aveam de gand sa scot nici macar un sunet. - Acum am inteles, ai primit-o de la "omul" tau. Continuam cu tacerea, incercand sa ma abtin de la plans. Am mai inaintat cativa pasi, apropiindu-ma de balustrada balconului. - Si.. unde este "omul" tau acum? Urmatorul moment a fost unul de sinceritate absoluta. - Nu stiu, erau singurele cuvinte pe care le puteam rosti. - V-ati certat? - Nu, aveam ochii umezi, stiam ca urma sa plang. - Stii de ce te-a parasit? Toate intrebarile pe care mi le punea ma chinuiau, dar, fara sa imi dau seama, ii raspundeam cat se putea de adevarat. - Nu, am repetat eu. - Te-a parasit pentru alta? M-am blocat, nu luasem in considerare si aceasta varianta. Lacrimile au inceput sa mi se scurga pe obraji, ajungand pe cateva vacute negre de pe bluza. - Îl mai iubesti? Stiam ce trebuia sa zic, dar raspunsul era cu totul altul. - Nu ma pot opri sa o fac, am spus intr-un final. - Idem, am auzit acel cuvant ca si cum "el" ar fi fost acolo, langa mine, soptindu-mi-l in ureche. Îmi inconjura talia cu mainile sale reci, mirosul vaniliei imi inunda narile ducandu-ma intr-o stare de frenezie. La fel de subtil ca intotdeauna, imi saruta clavicula, apoi isi plimba nasul prin parul meu, spunandu-mi cuvinte dulci. Toate aceste lucruri lipsisera din viata mea atat de mult timp, incat uitasem de ele. Imi placea sa cred ca totul era adevarat, ci nu doar un miraj al iubirii. - Te iubesc, ca de fiecare data, am inceput sa tremur la auzul acelor vorbe. Stiam ca sunt sincere, probabil ca din aceasta cauza imi provocau un fior placut. - Si eu te iubesc Ethan, m-am chinuit sa tip acele cuvinte, sperand ca macar acea iluzie a lui sa ma auda, si sa ma creda. - Nu trebuie sa imi spargi timpanul, sunt la cativa centimetrii distanta de tine, iubito. Am zambit, stiam ca, in realitate, distanta dintre noi se masura in mile. Hotarata sa nu stric acea scena frumoasa creeata de subconstientul meu, am inlaturat repede acel gand.
_______________________________________ Dear Guys.. If a girl come out of the bath just to answer you at the phone.. MARRY HER! Dear Girls.. If a guy pauses a video game just to text you back.. MARRY HIM!
|
|