Even FanFiction - Teen stuff
Forumul este dedicat iubitorilor de compuneri, fan fiction si alte creatii.

Nou pe simpatie:
angela31 Profile

Femeie
23 ani
Buzau
cauta Barbat
24 - 60 ani

Even FanFiction - Teen stuff Reguli Inregistrare Login PozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici

Even FanFiction - Teen stuff / Arhiva ficuri neterminate.. /

Micuta Domnisoara G.

Pagini: 1 2 3 4 5

#76

!Zunbetch.
^In your face !!^
Din: Toronto.
Postari: 902

<<<

La ora unsprezece, linistea fu` sparta din nou de un domn care deschise galagios usa. Gabriela sari ca arsa de pe scara, speriindu-se de zgomotul provocat.
-Ma scuzati, domnisoara, dar afara ploua si nu mai puteam sta sa astept. Sunt ud leoarca! Se scuza acel barbat.
-Nu-i nimic, domnule. Cu ce va pot ajuta?
-O caut pe ..Doamna Manuela. N-am picat prost, nu?
-Ow, se inrosii Ela. Nu vai. Mama! Striga ea usor. Ma scuzati putin.
Pe drum catre biroul mamei sale, privi pe geam. Ploua torential. Nici macar nu auzise cand picaturile de ploaie loveau geamurile- era prea cufundata-n treaba ei.
Ranjea usor, gandindu-se la ochii verzi ai domnului acela inalt, cu mustata carunta. O ducea cu gandul departe, la un mic baiat, la care tinuse o data – Michael.
Isi scutura putin capul ca sa-si alunge gandurile acelea acre, si intra in biroul mamei sale, care butona de zor la o masina de scris.
-Mama, te cauta un domn...
-Cum il cheama? Isi ridica Manuela capul .
-Nu s-a prezentat. Are ochii verzi si mustata carunta.. Daca te ajuta, ranji ea.
-Ah, Ela! Este domnul Mark. Am si uitat ca trebuia sa ne vedem. El ne aduce cartile, se ridica Manuela de la biroul sau.
-Scuza-ma, mama, striga Ela-n urma ei. Privi apoi inapoi, catre acea masinarie, si se aseza la birou, incepand sa citeasca..
„Daca luna mi te-ar putea aduce inapoi, jur ca as prefera sa raman mereu pe intuneric. Daca nisipul mi te-ar putea inapoia, m-as duce sa traiesc in Sahara. Daca cateva picaturi de sange, te-ar teleporta inapoi, m-as intepa cu-n ac numai-decat. Orice! Numai sa te revad. Simt disperata nevoie de a te strange-n brate. Unde esti? De ce nu raspunzi cand te strig? De ce ai incetat sa ... „
Erau gandurile mamei sale asternute pe-o coala de hartie. Gabriela plangea- imagini cu scumpul ei tata-i zburau prin minte. Sigur la el se referea... Se ridica sacadat, si se indrepta catre un teanc de foi ce ocupau un raft lung.
Luase cateva si-si arunca ochii peste ele...
„Doamne! Culoare mai frumoasa ca a ochilor tai nu exista. Privesc pozele si incep sa le duc dorul. Mi-e dor de acea privire duioasa, care ma mangaia mereu. Mi-e dor si de cea taioasa, care ma certa cand greseam. Mi-e dor de tine, dragule. Vreau sa fim impreuna..”
„Sufletul mi-e mort. Am nevoie de tine cum am nevoie de aer. EL mi te-a rapit si totusi sper, ca EL sa mi te aduca inapoi... Cate pierzi, dragule! Nu as vrea sa te santajez – dar daca, doar asa, renunti si te intorci aici, sunt dispusa s-o fac. Asta si multe altele. De ce? De ce-ai pelcat? De ce nu ma mai strigi pe nume? De ce nu vi? Vei putea reodata sa-mi raspunzi?”
„Dorul ma omoara, dar stiu ca altcineva are nevoie de mine, mai mult decat tine. Dar eu ce fac? Simt ca ma sufoc cu fiecare clipa care trece...”
Inchise ochii si puse foile la loc. Lacrimile ei erau prezente in acel moment. Ii mangaiau obrajii – dar degeaba! Acum cand se gandea, realiza cat de mult ii putea lipsi Justin. Ar fi vrut sa rupa, sa tipe, sa arunce, sa tranteasca, sa bolboroseasca ceva.. Insa nu era frumos asa ceva din partea ei. Rasufla apasat si-si deschise ochii ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

-- Merci de comm girls. Scz de întârziere.<3

_______________________________________

#77

ღMaddie♥Skittlesღ
^In your face !!^
Postari: 789

superb ;x
foarte frumoase scrisorile alea sau asa ceva
baga next ;x

#78

StRaNgE <> Tourniquet
I rock!**
Din: >Gothic Town<
Postari: 2591

cine e Mark ala?

e cam atrasa Ela e el vadd! ....
cat sufera dupa Justin

oofff dorul astaa !!!
nu am nici cea mai vaga idee despre ce o sa se intample dar abia astept next...
mi-a placut mult de tot cum ai descris totul!

_______________________________________
"I know I can do it," Todd Downey said, helping himself to another ear of corn from the steaming bowl. "I'm sure that in time, every bit of her will be gone and her death will be a mystery... even to me."

#79

K.
I rock!**
Din: Tokyo.
Postari: 4973

Saraca Manuela` : ( probabil ii e dor de tatal Gabrielei` pff frumoase scrisorile mai ales prima ;x cu luna

_______________________________________

#80

!Zunbetch.
^In your face !!^
Din: Toronto.
Postari: 902

Ca sa vă raspund :"> Mark este şi va fi, cel care va aproviziona librăria cu cărţi. Şi nu, nu se simte atrasă de el. Este un domn matur. Îşi amintea de ochii verzi ai lui Michael.:">
Haideţi că vă mai pun unul :]]

_______________________________________

#81

!Zunbetch.
^In your face !!^
Din: Toronto.
Postari: 902

<<<

Norii grei pareau sa se napusteasca peste casa lor. Ploua atat de tare, ca nu ai fi putut reusi sa vezi ceva pe ferestrele casei Winson. Probabil tomana nu vroia sa plece fara amprente vizibile. Copacii erau chei, cereau induplecare. Frunzele erau maturate uneori de vantul navalnic. Timpul trecea destul de repede - incerca sa se lupte cu amintirile, sa le rapeasca.
Era marti, aproape de ora douasprezece, cand telefonul incepu sa se auda din salonul mare. Manuela-si lasa treburile ei si fugi sa raspunda. Tare ar fi vrut sa fie Justin – prea mult timp trecuse de cand nu ma auzise de el...
-Alo?spuse Manuela ragusita.
-Cu Manuela, te rog, se auzi acea voce blanda.
-Justin! Nu pot sa cred, bufni Manuela in lacrimi. Dragul meu, ce dor mi-a fost.. Sa-ti aud vocea.
-Si mie, iubito, dar timpul ma preseaza ingrozitor. Sa stii, ca deja se observa ca am inaintat in varsta.
-Sa nu spui asta! Ce-ai mai facut?
-O sa-ti povestesc eu, mai incolo.
-Of, Justin! Cand te intorci acasa?
Pusese intrebarea asta de prea multe ori. Stia deja raspunsul, insa totusi.. Ea spera!
-Draga mea, vin acasa anul viitor! Chiar inainte de Craciun am sa sosesc.
-Gabriela! Striga Manuela, scapand telefonul. Gaby, grabeste-te!
Gabriela cobori repede scarile ingrijorata, si-o vazu pe mama sa stand nemiscata, cu mana pe obrazul stang.
-Mama! Ce-ai patit?
-Este tatal tau la telefon, reusi ea sa sopeasca.
-Alo?Tata?! spuse ea ingrijorata.
-E bine mama ta, scumpo?
-Da.. E putin socata.Ce s-a intamplat? zise ea crispata.
-Anul viitor de sarbatori voi fi acasa, draga mea!
-Ah, tata..
-Abia astept sa te revad.. Imi este asa dor de tine..
-Si mie, tata.. Si mie!
-Trebuie sa inchid acum, Ela! Poti dormi linistita... Ne vom vedea.. curand!Pa.
-La revedere, tata.
Ranjea atat de frumos, incat ar fi putut schimba vremea de afara. Ochii sai verzi sclipeau atat de puternic, incat pareau ca iau foc. Era fericita- in curand, familia ei avea sa fie.. Intregita.

_______________________________________

#82

ღMaddie♥Skittlesღ
^In your face !!^
Postari: 789

pacat ca vine peste asa mult timp...
e foarte frumos ficu`
next ;x

#83

StRaNgE <> Tourniquet
I rock!**
Din: >Gothic Town<
Postari: 2591

ce bine ca a suuunnattt

o sa vinaaa..o sa vina...insfarsit ceva bine se vede la orizont !!! i love this fiction!!:X:X:X:X
ce fericite sunt...si Manuela asa de socata..
da next te rooggg

#84

!Zunbetch.
^In your face !!^
Din: Toronto.
Postari: 902

<<<

-Primii mei bani! Sopti Gabriela satisfacuta si uimita, uitandu-se la cutia plina cu.. `salariul ei`. Vazuse ca munca nu este chiar atat de usoara, isi dadu seama ca valoarea banului era alta.. Ar fi vrut ca si verisoara ei sa inteleaga acest lucru.
-Nu te inteleg!Ai absolut tot ce-ti trebuie! Sa muncesti atat.. pentru.. Cat ziceai? Douazeci de dolari pe saptamana?! Hmm, chiar nu te inteleg.
-Nu-mi pare bine pentru asta, sa stii! Ma rog, nu vreau sa ne certam chiar acum..
-Sunt curioasa ce voi primi de ziua mea...
-Mie nu mi-ar trebui nimic! L-as vrea pe tata.. As vrea sa fie Dorothee aici..
Statea cocotata pepervaz, si privea cum fulgii de nea cadeau incet. Era inceput de noiembrie, sfarsit de octombrie.. Acum incepea zapada sa se adune.
-Of, mult te mai plangi! Isi dadu Eliza ochii peste cap. Unchiul va fi aici intr-un an... Nu e chiar asa de mult! Cati ai asteptat pana acum?
-Mda, poate ai dreptate.. Si nu stiu ce vei primi.. Ar trebui sa vorbesti cu mama.
-Mda.. Nu, lasa! Vreau sa fie surpriza, ranji Eliza scurt.
Parea mult mai matura decat credea ea. Parul sau negru si lung, statea mereu prins intr-un coc frumos.. Ochii sau gri si mari, ieseau mult in evidenta datorita bretonului sau drept. Purta o fusta lunga, crem, asortata cu o bluza cu dantela alba. Era frumoasa.. Poate mult prea frumoasa..
Nici Gaby nu ramase-n urma. Ea purta mereu parul desfacut, fiind avantajata de buclele ei, inca existente. Avea reflectii aurii, iar in ochii ei inca te puteai pierde.. Erau frumoase ca si florile acelea superbe crescute de Mateo in gradina... Da - inca mai era gradinarul familiei si cel mai bun prieten al Elizei. Avea treizeci si unu de ani, si totusi, inca era singur...
-Sosesc probele pentru rochii..
-Mda, Eliza.. Cat le urai tu inainte!
-Eram.. Altfel!
-Nu, iti zic eu ce era altfel, se revolta Gabriela, ridicandu-se in picioare. Nu simtisei chiar asa de tare gustul banilor! Inca-i purtai pe unchii mei in suflet. Acum vad ca nu-ti mai pasa! Vrei doar sa te distrezi, doar sa scapi de indatoriri si sa pleci cu prietenii tai. Asta nu e viata, Eliza! Nu vei putea trai pentru toata viata asa!Maturizeaza-te pentru numele lui Dumnezeu?!
-Agh, hai ca vin si eu sa sterg cartile de praf! Ii replica Eliza ironica.
-Nu vroiam sa o spun, dar sa stii ca parintii mei nu vor trai pentru o eternitate.. Cum te vei descurca atunci? Cum crezi ca ne vom descurca?
Si cine ar fi crezut, ca raspunsul putea sa fuga asa repede?

_______________________________________

#85

Crissa
~Kinda Superstar~
Postari: 548

Yaa,acum am citit si eu tot ficul.
E atat de frumosss!

Ai multe fraze extraodinare,dialoguri frumoase si personaje pe masura.
Next!

_______________________________________
...

#86

StRaNgE <> Tourniquet
I rock!**
Din: >Gothic Town<
Postari: 2591

pff Gaby are multa dreptate in privinta lui Eliza...s-a schimbat mult ...
mi-a placut mult cum le-ai caracterizat pe toate ... a fost deosebit..
deabia astept sa vina tatal lui Gaby ..
next

#87

!Zunbetch.
^In your face !!^
Din: Toronto.
Postari: 902

<<<

Primii fulgi de nea. Primul viscol. Prima sarbatoare de iarna.
Oameni multi, aglumeratie, galagie, clopotei, colinde ...
Pace, iubire, fericire, nerabdare.
Acadele, portocale, sosetute si pantofi curatati.
Da, Sfantul Nicolae avea sa soseasca peste o zi. Pentru toti cetatenii New Yorkului insemna o sarbatoare de iarna ... `dulce`. Pentru familia Winson, insa, insemna mai mult de atat. Inceputul lunii Decembrie, insemna o perioada lunga de timp ce se afla in spate... Insemna ca Justin avea sa soseasca acasa in cateva saptamani. Insemna intregirea familiei.
Gabriela radia de fericire, Manuela plangea de bucurie iar Eliza...
Ei bine, Eliza se transformase complet in decursul acelui an. Parul sau vesnic lung si drept, ii ajungea acum pana la umeri, adevarata lungime fiindu-i ascunsa de buclele negre si bine conturate pe care le detinea. Cine ar fi privit o poza veche, cu ochii sai, ar fi spus ca..probabil peste ea se napustise vreo vraja; insa acei ochi cenusii, se transformasera intr-o nuanta stearsa de albastru. Era incantatoare! Noul stil al anilor saisezi o prindea teribil de bine- devenise o adevarata domnisoara, si odata cu acceptarea acestui lucru, multe se transformasera in viata ei...

.. Amintiri ..

-Vai! Eliza, ce-i cu tine? Spuse surprins Mateo de noul aspect al domnisoarei.
-Iti place? Se roti ea in fata lui.
-Arati frumos, stralucesti!
Frumoasa bruneta fugi catre el. Trecu pe langa tufa de trandafiri albi si se intepa in deget, patandu-si rochia rozalie.
-Valeu, Melissa v-a fi suparata, rosii ea usor.
-Doamne, tot un copil ramai! Surase barbatul.
-Eu? Copil? Crezi ca.. un copil ar face asta?
Se indrepta catre el si-i prinse-ntre mainile ei albicioase fata. Ii adulmeca putin mirosul apoi ii captiva buzele pline intr-un sarut dulce-amar. Stransoarea ei era prea puternica pentru ca el sa se poata opune...
-Iarta-ma! Doamne, ce-am facut? Fugi ea catre casa, lasandu-si buclele sa-i zburde-napoia ei.

....

-Mama, cartile astea unde le pun? Intra Gabriela-n biroul sau. Mama sa privea pe micutul geam aflat in spatele incaperii. Privea la lumina felinarului, cum fulgii de nea atingeau asfaltul.
-Mama? O striga Gaby incet.
-Doua saptamani, draga mea! Doua saptamani, se intoarse Manuela cu fata catre Ela si cu lacrimi in ochi. Se apleca dupa pachetul cu tutun – prinsese un prost obicei de ceva timp. Stia, era rusinos pentru o femeie, dar pur si simplu vroia sa-si elimine tristetea din ea.
-Stiu! Am promis ca..
-Mama, calmeaza-te! Eu nu am ce sa-ti reprosez.. Ba din contra, esti demna de respect! Ai avut foarte multa grija de noi cu toate ca sufletul tau e spulberat..
-Agh, eu tot o fetita te cred, sufla ea fumul din-aintea ei.
-Da,stiu! Dar nu mai sunt un copil si te inteleg. Sper ca tata nu v-a mai pleca. A lipsit oricum prea mult ...
-Stiu draga mea, dar deja am imbatranit amandoi.Dovada esti tu- uite ce domnisoara mare si frumaosa te-ai facut! Isi stinse ea tigara.
-Nu vorbi asa! Nu sunteti deloc batrani. Am crescut noi mari – este cu totul altceva.
-Off! Tusi ea. Raceala de iarna! Ah, pune cartile noi pe raftul din fata – trebuiesc vandute.
-Bine-nteles!
Avea un par atat de frumos – era invidiat de toate prietenele ei. Ii ajungea pana la talie, si era mai mereu desfacut. Bretonul si-l tinea prins nu o agrafa peste spate iar restul buclelor stateau sa se reverse. Si culoarea parului ei se schimbase putin.. Acel auriu, devenea acum un crem, asemanator cu acea culoare a alunei... Era frumoasa, asta o spuneau cu totii. Fiind domnisoara acum, cererile barbatilor erau insumate- si totusi, ea prefera sa fie singura.
Ori asta.. ori pur si simplu nu reusise sa-l uite pe Michael.

_______________________________________

#88

StRaNgE <> Tourniquet
I rock!**
Din: >Gothic Town<
Postari: 2591

off....numai doua saptamani mai sunt

...ce fericita e Manuela...
Stiam eu ca intre Eliza si Mateo o sa fie ceva....sau nah..doar un sarut vad...
ce mi-a placut cum ai descrissss

god chiar te pricepi!!
next

_______________________________________
"I know I can do it," Todd Downey said, helping himself to another ear of corn from the steaming bowl. "I'm sure that in time, every bit of her will be gone and her death will be a mystery... even to me."

#89

K.
I rock!**
Din: Tokyo.
Postari: 4973

Am pierdut cateva nextu` :-L pff in fine` : )) le-am recuperat eu` ;D ce ma bucur ca Justin o sa vina acasa ;x finalmente : )) crek Gaby are dreptate in legatura cu Eliza,dar mie una nu mi se pare asa schimbata` ; )) ce dragut e momentul dintra Gaby si mama ei ;x de la sfarsit 8-> mi-o imaginez cu parul ala al ei` 8->

astept continuarea` ;; )

_______________________________________

#90

!Zunbetch.
^In your face !!^
Din: Toronto.
Postari: 902

<<<

Zapada se adunase gramezi... Era si timpul – era ajunul Craciunului. Cea mai frumoasa zi pentru femeile din vila Winson. Justin avea sa doarma-n patul sau in acea seara. Manuela-si punea ultimele lucruri in bagaj - avea sa-l astepte pe sotul sau in gara orasului. Era destul de departe de casa lor, asa ca cel mai potrivit ar fi fost sa se grabeasca..
-Gabriela! Cobori doamna Winson scarile casei.
-Aici sunt mama, iesi aceasta din salon. Esti gata de drum?
-Da, draga mea, vroiam sa te anunt ca plec acum. Ma duce Benjamin. Sper sa ajung la timp.
-Si eu! Sunt atat de emotionata! O imbratisa aceasta.
-Mda, si eu. A trecut prea mut timp.
-Hai, gata! Fugi. Sa aveti un drum bun.
-Multumesc, scumpo. Eliza? Unde-i verisoara ta? Isi arunca putin privirea imprejur.
-Bine inteles ca-i cu Mateo, isi dadu Gabriela ochii peste cap.
-Bine. Vroiam sa-i spun ca plec, dar nu mai conteaza. Ne vom intoarce cat de repede putem si vom face bradul impreuna!
-Sunteti gata, doamna? Le intrerupse soferul.
-Da, Benjamin. Vin imediat. Sa fiti cuminti! Ii saruta Manuela obrazul cald al Gabrielei apoi iesi in liniste pe usa. Totul avea sa fie bine. Din nou...
***
-Vreau sa-mi cer scuze pentru purtarea mea. Si ma laudam ca nu mai sunt copil.
-Doamne, Eliza! Este a o suta si una oara cand iti ceri scuze. Vroiai cumva sa numeri din nou dalmatienii?
-Nu glumesc. Jur ca nu stiu ce m-a apucat.
Ii venea sa planga. Nu prea intelegea ce se intampla cu ea. Acele emotii nu le mai simtise niciodata, cu nimeni. Se simtea vinovata.. Dar in sinea ei nu regreta sarutul - regreta ca nu stia ce se intampla cu adevarat cu ea.
-Cred ca doamna Manuela a plecat, spuse Mateo auzind motorul masinii pornind.
-Da, se intoarce unchiul Justin.
-Cat ma bucur pentru Gabriela.. Si pentru tine, daca as stii ca-i iubesti cu adevarat..
-Ce vrei sa spui?
-Te-ai schimbat mult Eliza, si nu neaparat in bine.
-Poate ai dreptate! Isi mai puse ea ceai in ceasca. Chiar conteaza?
-Sper sa nu pierzi ce ai acum. Nu te-as putea vedea traind altfel!
-Nici eu, ranji ea.
Ar fi vrut sa nu o doara vorbele lui, dar nu reusea. Spera sa nu-si piarda prietenul.. Sau orice ar fi fost acesta. Il iubea enorm - si se oftica ca nu stia in ce fel..

_______________________________________

#91

K.
I rock!**
Din: Tokyo.
Postari: 4973

-Cat ma bucur pentru Gabriela.. Si pentru tine, daca as stii ca-i iubesti cu adevarat..
-Ce vrei sa spui?

are dreptate Mateo` [-( ce bine ca a venit tatal lui Gabi` ;x adik ca va veni` : )) astetp continuarea` ;; )

_______________________________________

#92

!Zunbetch.
^In your face !!^
Din: Toronto.
Postari: 902

Hai frate..Mai vreau un comm :-<

_______________________________________

#93

K.
I rock!**
Din: Tokyo.
Postari: 4973

Uite com` >:P :o3

_______________________________________

#94

StRaNgE <> Tourniquet
I rock!**
Din: >Gothic Town<
Postari: 2591

damn cat am asteptat sa vina odata inapoi tatal lui Gaby ,,,, tare descris
haide ca mai ai un comm!! ... puune odata next

_______________________________________
"I know I can do it," Todd Downey said, helping himself to another ear of corn from the steaming bowl. "I'm sure that in time, every bit of her will be gone and her death will be a mystery... even to me."

#95

!Zunbetch.
^In your face !!^
Din: Toronto.
Postari: 902

<<<

Canapeaua noua era asa confortabila si soba emana o caldura atat de placuta... Eliza citea o carte veche stand cu radioul deschis degeaba. Era mai linistita acum dar nu putea uita nici cum acel sarut si vorbele lui Mateo.
`-Ce o fi cu mine?` Se intreba adesea singura, ca si acum. Insa ea stia sa-si raspunda..
`-Mda, m-am indragostit!`

-De ce lasi si radioul aprins, daca nu urmaresti? Aparu Gabriela in salon cu parul ud.
-Am ascultat niste muzica, dar m-am plictisit, raspunse Ela neinteresata.
-Trebuia sa-l fi inchis! Se apleca sa stinga radioul, dar se sperie cand auzi sirena unei ambulante.
` Stire de ultima ora: Din cauza viscolului, pe strada Madame X a avut loc un teribil accident. Una dintre masini a fost distrusa complet, in timp ce masina familei Winson, a fost aruncata intr-un copac. Nu exista supravietuitori. Repet: Justin si Manuela Winson, Douglas Watson, Benjamin Herdot si Allison Chresy au decedat.
Ora accidentului: zece si douazeci p.m.
Revenim mai tarziu cu marturiile oamenilor ce-au fost partasi la cest teribil incident. Transmisie incheiata”
Gabriela era blocata in fata radioului iar Eliza o privea incremenita. Gabriela se intoarse zambind si cand ii intalni privirea Elizei incepu sa rada puternic. O tinu asa pana cand lacrimile incepura sa-i sara din ochi. Se tranti pe podea si se ghemui tipand ca din gura de sarpe. Eliza, inca inmarmurita, se tolani si ea pe jos si o imbratisa pe Gabriela.
-Gaby..Gaby! Priveste-ma! Incerca ea s-o faca sa deschida ochii si sa inceteze din urlat. Gabriela! Gabriela!! Ma sperii, Gaby! Incepu si aceasta sa planga cu lacrimi mari si amare. Gabriela! Gemu ea si-o stranse tare-n brate.
-Verpassen! Verpassen Gaby! Urla nemtoaica, intrand in salon. Se bloca cand le vazu pe cele doua plangand. Se agita putin, avand lacrimi in ochi, dar isi facu curaj sa le graiasca.
-Va cauta .. die Polizei! Gesticula ea si arata speriata catre telefon.
-Nu! Mai urla o data Gabriela.
Eliza privea pierduta si se ridica usor mergand teleghidata catre telefon. Se simtea sparta, ii venea sa se adune de pe jos pentru ca stia ca toate temerile ei aveau sa se adevereasca cand avea sa raspunda. O stia mult prea bine, insa totusi ...
-Alo? Spuse ea cu o voce mai mult decat moale.
-Domnisoara Winson?
-Nu, sunt din familia Gardot.
-As dori pe cineva din familia Winson la telefon.
-Domnule politist, sunt spulberata de durere. Lasati-ma cu formalitatile. Suntem rude de sange. Vorbiti odata! Isi sterse ea lacrimile de pe obraji si ofta atat de puternic ca nu mai auzi ce spuse ofiterul.
- .. au fost transportati la spitalul Lenox Hill. Din pacate insa, medicii legisti au avut dreptate. Au decedat.
Si o data cu lacrima acea greoaie care-i curse pe obraz, asa se duse si ratiunea ei pentru un moment. Prinse in maini telefonul si-l tranti de podea – tandari. Durerea din sufletul lor era inimaginabila. Daca ai fi putut sa le privesti, sa le examinezi durerea, te-ai fi pierdut asa adanc incat nu ai mai fi putut vedea vreodata un rasarit.
-Dumnezeule!! Urla si Eliza, trantindu-se pe fotoliul crem al camerei...

_______________________________________

#96

StRaNgE <> Tourniquet
I rock!**
Din: >Gothic Town<
Postari: 2591

ce triiistt...saracele feteee....off imi pare asa de rau pentru eelee...
mi-a placut partea cand a aflat Gaby ... si a inceput sa planga..ai scris si detaliat foarte bine totul..
vreau un nextt mareee

#97

K.
I rock!**
Din: Tokyo.
Postari: 4973

Damn` : ( nu pot sa cred ca au murit` : (( saracele fete` :-< si mie mi-a placut partea cu Gabriela` ;x pff

asteptam nextu` :-s

_______________________________________

#98

!Zunbetch.
^In your face !!^
Din: Toronto.
Postari: 902

<<<

Linistea de mormant ar fi speriat pe oricine. Asa doreau fetele.. Ramasesera amandoua in liniste acolo unde se asezasera. Gabriela inca plangea, lacrimile scurgandui-se pe parchetul rece. Eliza era pietrificata pe acel fotoliu voluminos.. Insa dintr-o data, linistea fu sparta de usa casei care se tranti puternic de perete.
-Gabriela! Urla baiatul. Gaby! Dadu buzna in salon. Cu toate ca strigatele lui captasera atentia Elizei, Gabriela ramasese nemiscata.. Privea in gol ca o fantoma.
-Pleaca, Michael!
Insa baiatul nu asculta de glasul rece al brunetei. O privea in continuare pe Gabriela cum statea incolacita pe podea, plangand. Se lasa pe vine si-o stranse-n barte, insa aceasta nu raspunse.. Statea inca cu privirea pierduta si cu mainile stranse-n jurul gatului
-Gaby, vorbeste-mi! Reincerca baiatul.
-S-au.. Au plecat, zambi ea mai mult inconstienta si dadu din umeri.
-Shh, sunt aici! O stranse el mai tare.
-Dar ei au plecat, nu? Spune-o! Sopti ea.
-Gaby, spuse baiatul cu o voce sparta.
-Haide, Michael.. Spune-o si tu, ca sa stiu sigur!
-Of, micuto!
-Nu, nu sunt micuta. Gabriela se ridica repede si aluneca picand in genunci. Ramasese asa si-si stersese obrajii umezi. Il privea ranjind pe Michael dar inima ii era ravasita, sparta.. Isi daduse duhul odata cu parintii ei.
-De ce ei? Trebuia sa fi fost eu acolo!
-Nu, sa nu zici asta!
-Va trece, Gaby, interveni Eliza, din nou cu o voce moale.
-Minti, ii facu verisoarei sale semn sa taca.
-Haide sus Gabriela, vei raci..
-S-au dus. M-au lasat sa-l astept singura pe Mosul.. Cine va mai impodobi acum bradul?
-Nu esti singura, copila. Ne ai pe noi. Gabriela, in numele dragostei pe care ti-o port, ridica-te.
Eliza se mira putin dar nu mai baga de seama vorbele lui. Se ridica de pe fotoliu balansandu-se putin, apoi pasi catre verisoara ei..
-Haide, Gaby. Sus! Nu te voi lasa sa cazi dupa ei..
-Ce vorbesti? Ranji aceasta. Trupul mi-e aici, dar sufletul s-a spart.. S-a dus langa ei.
-O particica din ei e aici cu tine, nu trebuie sa.. pleci tu. Gabriela, te rog, ii spuse Michael.
-Nu pot ramane singura pe lumea asta..
-Suntem aici, incepu Eliza din nou sa planga, iar linistea puse stapanire iar peste intregul salon. Cei trei stateau imbratisati in mijlocul camerei in genunci, sub privirile inspaimantate ale nemtoaicei.. De ce Dumnezeu le rapise asa de brusc fericirea?

_______________________________________

#99

K.
I rock!**
Din: Tokyo.
Postari: 4973

Mai sa-mi dea lacrimile la partea ea` :|
Poor Gabriela` :-< Mi-o imaginez cum arata in momentul ala` : (
E bine ca Michael si Eliza sunt cu ea` ;x
Hai next` :-s

_______________________________________

#100

StRaNgE <> Tourniquet
I rock!**
Din: >Gothic Town<
Postari: 2591

oohh ce trist a fost ... pff ai descris minunat totul...nah asa faci tu mereu

... ce rau imi pare de biata Gaby ... dar Eliza si cu Michael au dreptate...ea nu e singura chiar daca iau murit parintii...ei ii sunt alaturi...
superb! <33
next girl

_______________________________________
"I know I can do it," Todd Downey said, helping himself to another ear of corn from the steaming bowl. "I'm sure that in time, every bit of her will be gone and her death will be a mystery... even to me."

Pagini: 1 2 3 4 5

Mergi la