Stiu si va multumesc pt asta Dar vreau si alti cititori. Ma refer si ceilalti useri care mai au ficuri aici, poate am gresit undeva si voi nu ati realizat. Poate mai trebuie ceva imbunatatit, sau stiu si eu.... Vreau sa stiu ca mai citeste cineva ficul asta. Astept un amarat de comentariu de nu stiu cand..... Ce rost mai are???
pff... acum mi`ai inchis gura... uite un sfat: fa ca si mine! du`te si pe la alte ficuri, si atunci cand comentezi pui "P.S.: mai intra si pe la ficul meu si da`mi o parere.. te rog :o3" sau du`te la cafenea si roaga`i acolo pe toti... ca majoritatea si cei care intra cel mai des pe forum intra mereu la cafenea ;]
Hunting Life. – poza de Raluca :3, in Arhiva ficuri neterminate.. · 28KB
am terminat acum de citit..te rog nu ma sanctiona!!! Nu stiu tu, dar eu m-am cam saturat de commuri gen"Superb, bravo, ai talent, next" .... asa ca o sa-ti DEMONSTREZ CA AM CITIT SI AM SA COMENTEZ! In primul rand: Bravo pentru ideea ficului...un fic original, apoi: imi plac personajele in special Maya , si nu numai imaginea ei ci si caracterul..., Un sfat, mai bine ai pune mai multa naratiune in ce scrii pentru ca se trece prea repede de la o replica la alta...
atat am avut de spus....un fic grozav!!!<3333....daca vrei sa pui si continuarea ar fi minunat!!!!...
Apropo, nu ai de ce sa il inchizi..si daca mai vrei cititori, ai face bine sa citesti si tu alte ficuri si sa arati ca apreciezi si munca altora....!!! Tine-o tot asa!!!
_______________________________________ "I know I can do it," Todd Downey said, helping himself to another ear of corn from the steaming bowl. "I'm sure that in time, every bit of her will be gone and her death will be a mystery... even to me."
Uite asta asteptam!!! Multumesc StRaNgE <> Tourniquet pentru sfaturi si aprecieri, am sa tin cont de ele si maine am sa pun urmatoarea parte. Si eu m-am cam saturat de aceleasi comm-uri si "numai laude". Cred ca era si timpul sa-mi gaseasca cineva cateva lipsuri la fic.
_______________________________________ "I know I can do it," Todd Downey said, helping himself to another ear of corn from the steaming bowl. "I'm sure that in time, every bit of her will be gone and her death will be a mystery... even to me."
Fetele isi iau ramas bun, se imbratiseaza calduros si pleaca fiecare in directii diferite. Seara se aseza usor peste imprejurimi, iar orasul inca era linistit. Poate ca era pentru prima data dupa mult timp cand tipetele ingrozite, sirenele polititei si ale ambulantelor si focurile de arma nu mai rasunau in fiecare colt al orasului. Pana si periferia era linistita. Niciun caine nu latra, nimeni nu misca. Parca toti se bucurau de linistea ce stapanea acum orasul, parca Cerul a luat si ultima farama de rautate din venele tuturor. Insa in interiorul Mayei, nici Divinitatea nu a patruns. In ea ardea dorinta de razbunare a pierderii Natashei. Inca nu trecuse peste asta. Statea si primea absenta le geam bucurandu-se parca si ea de linistea ce imbraca orasul. Nori negri, dar jucausi incepura a-si revarsa greutatea si totul deveni si mai pustiu. Fata se simtea sufocata de toata acea liniste in care, numai ploaia, isi canta dulcea-i simfonie peste un public absent. Maya vorbise putin cu Amy la telefon, dar toata discutia nu s-a rezumat decat la Ben si asta nu o ajuta pee biata fata sa treaca peste acea stare depresiva ce-o seca de energie si-i fura pofta de viata de odinioara. Brusc, in mintea ei se strecura cineva - ar fi preferat sa planga de dorul Natashei decat sa se gandeasca la El - Adam. De ce in ciuda a orice ar fi facut nu putea sa nu se intrebe macar ce face? Stia ca visa in zadar la el, si ca Adam nu vedea in ea decat o foarte buna prietena. Desi i-a promis ca o va iubi ca pe o sora, ea nu voia sa accepte asta. Era hotarata sa-i arate ca ea vrea mult decat o dragoste de frate din partea lui. Si fara sa se gandeasca prea mult, lua din cuier umbrela, o jacheta subtire, se incalta repede si iesi grabita trantind usa in urma ei. Acum mergea singura pe strada. Era pentru prima data in viata ei cand nu se temea. Se simtea bine. Era o idee buna sa iasa putin. Nu dupa mult timp, ajunse in fata unei case marete. O privi atent si pasi usor ajungand chiar in fata usii. Nu stia cat era ceasul. Nu stia daca sa sune sau sa se intoarca acasa. Intr-un final usa se deschise in fata ei si o pisica neagra iesi. - Maya! ce faci aici la ora asta?? - Buna Amy, simteam nevoia sa vorbesc cu cineva. Raspunse Maya zambind timida, apoi isi imbratisa prietena si lasa o lacrima usoara sa-i ingreuneze zambetul. - Haide intra!! Ce s-a intamplat draga mea?? de ce plangi?? Insa nu primi niciun raspuns din partea Mayei, aceasta privea uimita la celalalt musafir al tovaresei ei. Era Chris. Acesta sorbind usor din paharul cu suc, il aseza zgomotos pe masa, se ridica grabit si veni sa-si imbratiseze prietena care mai varsa atunci o lacrima si mai schita un zambet nevinovat. - O Doamne!! Maya ce e cu tine?? Ii ridica fetei capul in mainile sale si privi la ea cu ochii inlacrimati cum aceasta parea ca se stinge usor. Fata le povesti tot; toate trairile, sentimentele, senzatiile si fiorii prin care trecu de la inmormantarea Natashei. Le povesti cum in fiecare aseara adormea cu gandul ca ea, de acolo de Sus, o va pazi si nu va lasa pe nimeni sa ii faca rau. Insa nu avu curajul sa le spuna nimic despre Adam. Defapt nu voia sa-i spuna lui Chirs, pentru ca in fata lui Amy nu avea nicio retinere, insa credea ca baiatul ii va spune lui Adam despre sentimentele ei si acesta va rade de ea. - Pot sa raman in seara asta la tine?? Vremea s-a starnit si imi va fi greu sa ajung acasa... intreba Maya in timp ce incerca sa-si incalzeasca mainile la focul din semineu.
Girlz i'm sorry nu pot sa pun mai mult ca treb sa plec urgent, am sa pun next dupa 3 comm'uri.
Mi-a placut mult cum ai descris in next-ul acesta ... ai folosit niste cuvinte foarte potrivite pentru context si ai aratat foarte bine cum se simtea Maya...
Saraca fata...nu ar trebui sa sufere atat pentru Adam ... bine macar ca are prieteni buni ca Amy si Chris...
Frumoasa ultima parte cu cei trei..imi aduce aminte de serile de iarna la semineu!!
vreau next..!!!
_______________________________________ "I know I can do it," Todd Downey said, helping himself to another ear of corn from the steaming bowl. "I'm sure that in time, every bit of her will be gone and her death will be a mystery... even to me."
asa... al doilea comm: ma intristeaza tareee mult starea Mayei bine ca ii are pe Amy si Chris Amy a fost foarte buna cu ea cand i`a permis sa doarma la ea in noaptea aia ;x
nextuuu
Hunting Life. – poza de Raluca :3, in Arhiva ficuri neterminate.. · 12.4KB
se poate ca, comentariul sa vina tot de la mine?? ;; )
imi incerc si eu norocul
Maya nu trebuie sa mai sufere! Are nevoie de fiecare comentariu in plus posibil pentru a o face sa se simta mai bine si sa treaca putin mai usor peste.. ceea ce`a patit prietena sa. Care mai doreste, care mai pofteste next?? Eu!!!
Te rooog :o3 Pune next pentru afurisita de mine :o3 [nu`s afurisita doar incapatanata si dificila :"> ]
Hunting Life. – poza de Raluca :3, in Arhiva ficuri neterminate.. · 39.4KB
Deci imi pare asa rau ca m-am oprit din cititul acestui fc` :| bien ca nu ai pus decat doua nexturi` :"> Ador cum descri,felul in care scrii` 8-> e asa frumos ,darn u inteleg in penultimu next cand erau toti trei,Maya,Amy si Ben ai pus numele lor in loc de cratima si acum in ultimu ai pus cratima` :| In fine,nu conteaza` ficul asta e minunata,trist,dar <333 O mica greseala "Era hotarata sa-i arate ca ea vreau mault" Aici cred ca ai cam uitat un cuvant xD si ai pus la persoana I verbu X_X in fine,modifici tu` xD " Fata le povesti tot; toate trairile, sentimentele, senzatiile si fiorii prin care trecu de la inmormantarea Natashei. Le povesti cum in fiecare aseara adormea cu gandul ca ea, de acolo de Sus, o va pazi si nu va lasa pe nimeni sa ii faca rau. " Aici mai sa imi dea lacrimile! <333 Inca odata : descri minunat,actiunea,sentimentele fetei,locurile` <333 Next`
Deci neext, ma scuzati de intarziere, programul "artistic" extrascolar e foarte incarcat. ):
Era încă întuneric când Maya se trezi neliniștită și tulburată de coșmaruri. Coborî timidă din pat și se indreptă spre fereastra mare a camerei de unde luna învăluia natura într-o lumină palidă conferind împrejurimilor o aparență gotică de poveste. Toată acea liniște nu prevestea lucruri bune iar Maya știa că o dramă urmează să le ia prin surprindere viețile și așa încă marcate de destule tragedii. În sufletul ei rupt de realitate ardea dorința puternică de a cânta alături de Natasha în Corul Îngerilor. Privi absentă pe fereastră preț de câteva minute ce pentru ea păreau a fi ore; ore ce treceau tot mai greu până ce ea va ajunge să-și îmbrațișeze prietena ce acum îi devenise Înger Păzitor la propriu, după care se întoarse încet în pat și adormi ușor cu gândul la cel mai de preț cadou care pentru ea părea mult prea scump ca să și-l poată permite: Fericirea....
Ala e next? :-w Desi e putin,e frumos oricum.Deci,descri minunat. <3 "ore ce treceau tot mai greu până ce ea va ajunge să-și îmbrațișeze prietena ce acum îi devenise Înger Păzitor la propriu" Ador partea asta ` <33 si astept next mai lung. :-w
vrem mult mai mult ... nu pot sa zic multe , pentru ca stii deja parerea despre descrierea ta ... chiar reusita ...
Vreau big next:X
_______________________________________ "I know I can do it," Todd Downey said, helping himself to another ear of corn from the steaming bowl. "I'm sure that in time, every bit of her will be gone and her death will be a mystery... even to me."
[i] Deja trecusera cateva zile si starea Mayei era aceeasi. Nu si-l putea scoate din minte - nu se putea gandi la altceva. Zeci, poate sute de versuri purtandu-i semnatura se indreptau spre el, neajungand insa, si pierzandu-se in uitare. 2 saptamani - atat se implineau de cand nu a mai iesit din casa, nu mai raspundea la telefon, nu mai intra pe internet; nu mai facea nimic, doar statea si suspina varsand cate o lacrima gingasa ce lovea foaia cu versuri. Insa toata acea liniste si natura sumbra ce invaluiau camera au fost spulberate intr-o secunda, cand se auzi in surdina soneria. Dar Maya nu voia sa raspunda, insa acel zgomot, desi se auzea parca de departe, deveni sacaitor asa ca fata se hotara sa raspunda si nu se arata surprinsa cand o vazu pe Amy in usa: - Uhm, s-a intamplat ceva ?? intreba Maya cu neinteres, dorind insa sa porneasca discutia. - Ai innebunit !? Nu ai nici cea mai mica idee cat ma bucur sa te vad! Am crezut ca zaci moarta in casa… Nimeni nu mai stia nimic de tine ! Te dadusem disparuta.. pana si Adam, l-a intrebat pe Chris daca mai stie ceva de tine ca nu te-a mai vazut pe mess…. Vestea sosi ca o bomba asupra Mayei care simti ca nu se mai putea tine pe picioare. Era uimita de faptul ca Adam se interesa de ea. Nu ii venea sa creda ca isi mai aduce aminte de ea. Se simtea in sfarsit importanta. - Acum ai de gand sa ma tii la usa ? intreba Amy sarcastica schitand un zambet sincer si cald. Stia ce gandea Maya in acel moment si o intelegea - de aceea abia astepta sa ii dea vestea. - Aa nu ! scuza-ma scumpo, ma gandem in alta parte… raspunse Maya brusc de parca ar fi fost trezita dintr-un vis, ducand mana la frunte si rasufland usurata de parca ar fi scapat de o mare greutate. Apoi o invita pe Amy in camera si se oferi sa ii aduca o cafea : - Nu multumesc iubito, as vrea un suc sa apa daca ai… - Bine-nteles, rapsunse Maya care acum parea a fi alt om, senin, zambitor si cu o alta viziune asupra vietii. Totul era perfect acum; sau asa credea Maya. La cateva zile dupa ce primise vestea ca Adam intrebase de ea, s-a ivit ocazia de a iesi cu el, cu Amy si Chris. Si au iesit – insa fata nu stia de pkanurile celor doi prieteni ai ei care au complotat si cu Adam spre a transforma visul ei in realitate. Si totul decurgea conform planului. In sfarsit privirile celor doi se inalnisera pentru a doua oara…
Btw!! Ce dulceeeee Ma bucur ca si`a revenit si ca prietenii ei o ajuta sa`si implineasca visul <33 Asta e prietenie adevarata xD
Te`ai mai incurcat cu verbele si formele la inceput.. "ce lovea foaie cu versuri" " Insa toate acea liniste si natura sumbra ce invaluiau camera au fost spulberate intr-o secunda, cand se auzi in surdina soneria"
