Crissa
~Kinda Superstar~
 Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 548
|
|
Va multumesc fetelor ca ati citit.
Ma bucur daca v-a placut.
Acesta este ultimul capitol din acest fan-fiction.
Ja Ne!
Capitolul XIV- End of the World
Nu am mai ascultat ce zicea.Mi-am luat o geaca si snakeri si am iesit,trantind usa.
Am mers in parcul central.Afara deja se inserase,iar luna era pe cerul negru.Era luna noua,rosiatica.
M-am asezat pe o banca,dar langa mine a venit cineva.Nu m-am intors sa vad cine e.Credeam ca e Bram,asa ca am ramas pe loc.
Deodata simt doua maini pe gatul meu,care ma strangeau tare.Nu mai puteam respira,nu ma puteam misca,iar tot ce imi trecea prin minte era,de ce mi-ar fi facut Bram asta?
Intr-adevar,nu fusesem tocmai draguta cu el,dar tot nu intelegeam.
La un moment dat,mainile se retrag de pe gatul meu,dar simt o durere si mai mare.Simteam cu sangele imi este scurs din trup,cum raman fara vlaga.Totul se intuneca in jurul meu,lumina felinarelor nu mai ajunge la mine.Simteam cum ma prabusesc,fara sa pot face ceva.
Am simtit cum sunt purtata in brate,si dusa undeva,undeva in noapte.
Era deja a doua oara cand mi se intampla.A doua oara cand eram luata de langa cei pe care ii iubeam.Ah,Khay,poate ca daca el era acolo,nu s-ar fi intamplat asta.Nu ar fi trebuit sa plec de langa Bram.Mi-era frica si de ceea ce i se putea intampla lui.Dar tot ce imi doream acum era sa fiu langa Khayman,”fratele meu”.El era singurul care ma facea sa ma simt in siguranta,care imi dadea incredere.
Khayman,unde esti?Chiar m-ai parasit?Chiar m-ai lasat,m-ai uitat?Chiar nu mai tii la mine?Cat de mult as dori sa fii aici.Bro’,daca ai murit,atunci as fi fericita sa mor si eu,doar pentru a te vedea din nou.Niciodata nu am crezut ca as putea avea un frate,o persoana care chiar ma va salva,care m-ar apara cu pretul vietii.
Nu stiu cand,si unde m-am trezit.Simteam o durere ingrozitoare a capului.Am incercat sa ma misc,dar eram paralizata.O femeie blonda se apropie de mine.Mi se parea atat de cunoscuta.
-Tu?Gelatina?Am intrebat eu uimita.
-Geliebt,OBRAZNICO!A tipat ea la mine si m-a plesnit.
NU mai intelegeam nimic.Ce vroia ea de fapt de la mine?!
-C..ce vrei?
-Khayman!Din cauza ta el nu mai e!
-Khay?Vrei sa zici ca .a murit?Am intrebat eu,plangand.
-Da,si asta numai din vina ta!A incalcat regulile noastre,cand te-a adus pe tine.
Imi era imposibil sa cred.Khayman a murit din vina mea.Incercam sa imi retin lacrimile,emotiile,dar nu reuseam.PLangeam ca un copil ce isi pierduse jucaria si nu puteam sa ma opresc.
-Cum s-a intamplat?Am intrebat,fara sa pot sa-mi opresc lacrimile.
-NU conteaza!Dar nu te ingrijora,in curand o sa il urmezi…
Ea se apropie de gatul meu.Am simtit cu isi infige coltii din gatul meu.Durerea era insuportabila,dar nu imi mai pasa.Tot ce vroiam acum,era sa fiu alaturi de Khayman,unicul meu frate,care a murit pentru mine,cel care mi-a demostrat ca nu sunt singura.Simteam cum ma pierd in intunericul mortii,cum ma sting,cum ma racesc,dar apoi nimic.
_______________________________________
...
|
|
( Doamne deci chiar mi-au dat lacrimile : (((
